Câteodată despre viața mea povestesc. O carte deschisă sunt! De zâmbete uneori parte am. De o așa poveste unii oameni încântați sunt. Alteori de frunți încruntate parte am. O viață riscantă că duc li se pare. O viață cu neajunsuri și lipsuri că duc ei cred. Iar dacă problema unor copii mai punem, atunci lucrurile mai tare se complică. De aceea azi frunți descrețim. Soare afară este!

Momentul trăiește. Zile libere nu vei avea. Concediu nu vei avea. Dar nici sclavul cuiva nu vei fi. Dimineață de dimineață te vei trezi de animale grijă să ai. Dacă nu, lumina dimineții și ciripitul păsărelelor pe nesimțite te vor trezi. Atât cât ai nevoie vei munci, și vei munci atât cât ai nevoie. Rege pentru două săptămâni de concediu în insule exotice nu vei putea fi, dar vei fi un rege mai mic zi de zi.

Mereu o să greșești. Cu siguranță mai la nimic te pricepi. Și ce dacă? La început de la oraș bani mai ai ceva, care să îi folosești la nevoie. Dar cu timpul vei învăța la toate puțin să te pricepi și astfel pâine vei putea pune pe masă, casa uscată vei avea, cei dragi sănătoși vor fi.

Murdăria bună este. Cu cizma murdară de afară te vei întoarce și cu mătura adesea vei da. Copii în tărână se vor juca și ca porcii vor fi. După o zi de muncă, mizerie sub unghii vei avea. Haine de curat rar vei purta. Dar tărâna cu mândrie sub unghii și pe haine o vei purta. Medalia hărniciei tale ele sunt.

La birou capul adesea vei pleca. Scaun ergonomic nu vei avea. Nici tastatură. Spatele mereu îndoit îl vei avea. Măna aspră îți va fi. Dar în fața unui superior obtuz nu vei da socoteală. În fața rodului pământului și a animalelor tale te vei pleca. Apoi toamna când vine, de rodul munci tale te vei bucura. Poate…

Doctorul în curte este. Cu timpul la cine să apelezi vei învăța. Aerul curat, apa limpede de izvor, mâncarea sănătoasă și mișcarea, puternic te vor face. Un săculeț de sare, un sirop sau o tinctură, o linguriță de miere rareori nevoie vei avea.

De spectacolul naturii bucură-te.Televizor nu vei avea. De teatru doar la oraș vei avea parte. Păsări, găze, flori, copaci, an de an vor renaște într-un necontenit și mereu unic spectacol. Cu toanele ei de adolescentă mereu natura te va uimi și încânta.

Copii să aleagă vor putea. Când vei munci, cu ei vei munci. Când vei mânca, cu ei vei mânca. Când bolnavi vor fi cu ei alături vei fi. Când vor vrea să învețe cu tine și de la tine vor învăța. Întreaga fire, locul lor de joacă va fi și în largul lor oriunde se vor simți.