Acesta este capitolul 3 din seria „Bioconstrucții pentru toți„. Vezi și celelalte capitole pe măsură ce vor fi publicate.

Capitolul 3
Tot ce îți dorești este să te apuci de construit. Ți-ai făcut deja planul pe hârtie de matematică, ști cum vrei să iasă și ai vorbit deja cu niște băieți, deci clar te descurci. Așa că de ce ai nevoie tu de toate hârtiile alea pentru primărie și cine ar trebui să ți le întocmească? Ne place să credem că suntem buni la toate, dar când ești bun la toate ești bun la mai nimic, așa că pentru o investiție așa importantă poate ar trebui să ai o echipă de încredere.

„Șeful” echipei tale este arhitectul și nu pentru că este mai deștept, mai important ci pentru că este singurul care știe „nimic” despre absolut „totul”. Arhitectul nu îți face nici ridicarea topo, nici studiu geo, nici nu calculează stâlpi și grinzi, nici nu calculează eficiența termică, nici nu construiește și nici nu tencuiește. Arhitectul este dirijorul echipei tale, este adezivul care leagă toate specialitățile, este negociatorul dintre specialități, este traducătorul dintre nevoile tale și posibilitățile tehnice ale lumii reale.

Pentru a realiza un proiect este necesar să contactezi un arhitect. Pentru a identifica cel mai potrivit arhitect nu trebuie să mergi ca la piață să întrebi cât costă, ci să întocmești o temă de proiectare. Tema de proiectare te va ajuta în primul rând pe tine să îți pui gândurile și prioritățile în ordine, dar și să găsești arhitectul/a cu care rezonezi, ca individ și ca valori. Orice arhitect poate proiecta o casă din materiale naturale dar dacă acest lucru nu este o prioritate sau una din valorile sale, nu te va reprezenta cum trebuie. Arhitectul va redacta documentația pentru primărie, arhitectul va negocia cu structuristul dimensiunea, poziția și materialul elementelor structurale, arhitectul va căuta materialele care vor avea grijă de sănătatea și buzunarul tău. Alege-l dar cu grijă.

Planurile întocmite alături de arhitect vor merge mai departe la structurist. Acesta împreună cu „studiul geo” (evaluare a subsolului și a capacității sale portante) vor sta la baza dimensionării elementelor portante: stâlpi, grinzi, căpriori, tip de fundație. Tu și arhitectul veți fi „cu capul în nori” visând la viitoarea casa în timp ce structuristul va încerca „să vă aducă cu picioarele pe pământ”, de aceea este important ca arhitectul să-ți împărtășească valorile și cu abilitate să-l convingă pe structurist de anumite soluții sau materiale. Însă fără structurist casa nu va sta în picioare și fără proiectul lui nu poți obține o autorizație de construcție.

Deci, da, arhitectul nu este inginer/structurist! Unul crează forma, alături de tine, iar celălalt se asigură că forma va sta în picioare.

Aceleași planuri inițiale ale arhitectului vor ajunge și la inginerul de instalații electrice, sanitare, ventilație, eficiență termică. În fiecare situație arhitectul va susține valorile tale încercând să găsească cu specialistul cea mai bună soluție pentru tine și bugetul tău.

Te vei răzgândi pe parcurs și fiecare din aceste modificări vor trebui validate și agregate cu grijă în proiectul final. Odată ajuns la proiectul final arhitectul trebuie să întocmească dosarul de autorizație de construcție care va determina dacă poți sau nu să construiești, deci iarăși este important să ai un arhitect cu care să rezonezi.

Precum vezi arhitectul nu se pricepe la mai nimic nefiind specialist în nimic însă similar unui dirijor fără el o să fie haos. Simular cu un dirijor ce îndrumă după partitura altuia, echipa nu va încerca să construiască casa lor de vis pe terenul tău. Nici arhitectul, nici structuristul, nici celelalte specialități nu vor încerca să te convingă ce e mai bun pentru ei, dar nici nu îți pot recomanda ceva dacă nu ești sincer sau nu știi ce vrei. Tema de proiectare este astfel esențială fiind transcriere viselor, dorințelor, nevoilor, valorilor tale fiind un important punct de referință pentru fiecare din membrii echipei tale.

Acum că poți să te apuci de treabă, având toate parafele necesare, trebuie să îți găsești o nouă echipă, echipa de constructori. Ca și în cazul echipei de proiectare ai nevoie de un șef de șantier care să gestioneze materiale, utilaje, muncitori, fișe tehnice, planșe și termeni de predare. Dacă o echipă de proiectare cu care să rezonezi nu este imposibil de găsit, o echipă de meșteri care să știe, sau măcar să vrea să învețe să construiască cu materiale naturale este aproape imposibil.

Un dulgher care să ridice o structură de lemn, sau doar un acoperiș, nu este dificil de găsit, dar dacă vrei să folosești lemn rotund sau vrei un acoperiș reciprocal o să își dea ochii pe spate.

Un zidar nu e complicat de găsit dar dacă vrei să lucreze cu mortar de var sau cu cărămidă nearsă probabil o să îți spună „fără ciment nu ține”.

Dacă vorbim de cob, hempcret, baloți de paie sau paie mocirlite (light straw clay), fie nu vor ști ce este, fie nu vor fi interesați să se implice în proiect. Iar dacă vrei un acoperiș verde, de stuf sau de paie îi vei pune în mare încurcătură. De aceea ai mai mari șanse să înveți, prin participare la ateliere practice de bioconstrucții și apoi fie să construiești singur, fie să tocmești ajutorul unor muncitori necalificați pe care să-i îndrumi la fiecare pas.

Acum mă vei întreba cât costă un proiect sau un meșter și din păcate nu îți pot răspunde. Cum astfel de proiecte sunt de nișă șansele să găsești echipe de proiectare și de execuție sunt mici, de aceea te va costa la fel ca la o casă contemporană dacă nu mai mult. Ai putea să te descurci singur? În mare parte da, dar din lipsă de experiență vei face foarte multe greșeli care o să te coste și atunci te întreb dacă nu e mai bine să cheltui banii aceștia pe echipe onest remunerate decât pe greșeli ce trebuiesc reparate?

Bugetul clar nu este infinit dar poate „suntem prea săraci să ne luăm lucruri ieftine”. Nu te poți aștepta din partea arhitectului sau structuristului la extraordinare soluții când având mai multe responsabilități tu nu îl plătești mai mult ca pe zidari. Iar zidarul deopotrivă nu te poți aștepta să lucreze responsabil când abia are ce pune pe masă. De aceea atelierele practice sunt o excelentă soluție oferindu-ți șansa să descoperi cât volum de muncă presupune un perete de cob, cât durează să se usuce hempcrete, cât de termoizolant este un perete din paie și cât de serios ar trebui să tratezi hidroizolațiile. Astfel poți evalua mai realist cât va dura șantierul, care este o remunerație corectă și cât ești dispus să te implici personal.

Concluzie
Dacă autorizarea ți s-a părut un pas dificil, a găsi oamenii cu care vei colabora un an sau doi este și mai dificil căci nu doar abilitățile și experiența sunt importante dar și valorile, caracterul și seriozitatea.

Pentru a găsi oamenii potriviți iată cum să scri o temă de proiectare.

Fotografie de copertă de pe Pexels de la Pixabay.