Unul din marile neajunsuri ale locuințelor contemporane este mucegaiul. Poate nu ai avut încă „plăcerea”, dar fie de stai la casă fie de stai la bloc riscul este același. Este deajuns să vezi în colțul unei ferestre sau la colțul unei camere, undeva prin baie sau bucătărie o pată verde albăstruie pe peretele tău, și deja te întrebi cum să scapi de așa pacoste, și dacă vei reuși. Și dacă în aceste locuințe moderne mucegai există, ce șanse ai să nu existe și în aceste case tencuite cu pământ.

Recapitulare
Mucegaiul este înrudit cu ciuperci precum Champignon sau pleurotus, cu mucegaiul albastru din brânză, sau cu micoza de pe picioare și toate se numesc fungi. Fungi nu sunt plante căci nu se hranesc prin fotosinteză, ci sunt un regn separat ce se hrănesc prin chimiosinteză. Asta înseamnă că își obțin nutrienții din mediul în care locuiesc și nu cu ajutorul soarelui cum o fac plantele.
Pentru a se dezvolta au nevoie de trei factori: căldură, hrană și umiditate.

Căldură
Cu căldura nu prea avem ce face căci se simte bine oriunde ne simțim și noi.

Hrană
Pentru a se hrăni mucegaiul întinde micelii, fine rădăcini, către orice materie pe care o poate cu ușurință descompune și eliberează enzime. Aceste enzime descompun materia în nutrienți pe care mucegaiul îi absoarbe pentru a se hrăni. Astfel orice materie moartă este suficientă pentru un mucegai, și cu cât este mai fin descompusă cu atât mai bine. Îi place foaia de hârtie a gips-cartonului, sau tapetul, îi place grăsimea de pe pereții din bucătărie și baie, îi place orice acarian mort din care casele noastre au din belșug.
Din acest punct de vedere o casă din materiale naturale este în clar dezavantaj, pereții conținând paie în alcătuire (case din baloți de paie) sau tencuială, și chiar fibre bine mărunțite din bălegar, lemn în grinzi și stâlpi, lână și celuloză în termoizolație. Și să nu uităm pereții sunt făcuți sau tencuiți cu pământ care sigur nu este steril deci va conține în timp mari cantități de bacterii moarte. Dar cum spuneam, mucegaiul, preferă un gips-carton și un OSB în locul unei scânduri de lemn pentru că fibrele de celuloză sunt deja fin mărunțite, și similar preferă fibra din bălegar decât paiele din tencuială sau perete.

Umiditatea
Pentru a putea supraviețui un mucegai are nevoie de o umiditate de aproximativ 60%, dacă nu în aer măcar pe suprafața peretelui sau tavanului. Oricât ar avea disponibil de mâncare un mucegai în lipsa apei nu poate să supraviețuiască.
O locuință contemporană este realizată fie din materiale hidrofobe precum faianță sau lavabilă care mențin apa pe suprafața lor, fie din materiale hidroabsorbante cum sunt tencuielile pe bază de ciment sau elementele de beton. Un astfel de material pe bază de ciment odată ce a absorbit apă, cu mare dificultate eliberează acea apă, creând astfel condiții optime pentru formarea mucegaiului.
Aici apare marele atu al caselor din materiale naturale indiferent dacă vorbim de baloți de paie, chirpici monolit, pământ compactat, sau saci de pământ. Toate sunt permeabile la vapori și apă. Asta înseamnă că vor absorbi excesul de apă din aer și o vor elibera atunci când umiditatea interioară scade. Apa nu este reținută la suprafață, ci este distribuită în masă, astfel încât nicăieri să nu fie condiții optime de dezvoltare a mucegaiului iar când aerul se usucă la interior aceasta apă migrează astfel încât să aducă aerul interior la o umiditate de echilibru.
Tocmai pentru că pereții respiră, pentru că sunt permeabili la vapori, pentru că se distribuie umiditatea între aerul interior și masa peretelui este arma secretă a oricărei case din materiale naturale. Șansele sunt minime căci masa peretelui are grijă să nu se formeze condițiile necesare. Iar dacă ceva se întmplă și te-a prins iarna cu tencuiala neuscată, sau ai infiltrații de apă, atunci tot ce trebuie să faci este să ventilezi și să încalzești spațiul afectat. Nu ai nevoei de substanțe toxice, de altfel nu ai nevoie de nimic, tot ce trebuie să faci este să lași apa să dispară și totul se rezolvă natural.