Am adus construcția la „roșu”. Acum are un acoperiș, și prelata îl va proteja până reușesc eu să finalizez.

Ziua a șasea de lucru:
– 5 studenți, 4 bărbați și 1 femeie. M-am implicat și eu, fiind vorba fie de operații periculoase, fie de experiențe complet noi;
– am lucrat 4 ore de dimineața, când am terminat de umplut sacii cu pământ. Am pus două rânduri de saci individuali și un rând de sac tubular;
– am lucrat 4 ore după prânz când am realizat acoperișul . Am așezat centura pe care am așezat grinzi rotunde și apoi scândură;
– s-au efectuat circa 40 ore de muncă.

Cu toții ne doream să vedem acoperișul pe casă, realizarea lui marcând un punct important în psihicul tuturor. Așa că până în prânz am așezat doua rânduri de saci, apoi am deslușit tainele sacului tubular. Am sacrificat o găleată, căreia i-am retezat fundul , pe care am încercat să tragem cei 20m de sac. Dar vai, dincolo de 6-7 m, a fost practic imposibil. Așa că am tras pe galeata fără fund ,6 m și restul de tub l-am făcut sul și l-am așezat pe perete. După ce am umplut primii 6m,pe care îi trăsesem pe galeată, am măsurat să vedem cât sac mai este necesar pentru a completa rîndul. L-am taiat și l-am strâns pe găleata fără fund ,din direcția opusă.

Ai spune că sacul tubular este mai eficient, căci consumă mai puțin material, căci asta am crezut și eu. Dar nu este așa, căci într-un metru de saci individuali intră 7 găleți, în timp ce în sacul tubular au intrat probabil 4. Astfel, consumul pe metru linear este mai mic la sacul tubular, dar randul este mai subture cu 50%. Deci, intr-un metru de elevație de perete, in loc de 7 rânduri vei avea 10 rânduri, deci in loc de 7 straturi de sarma vei avea 10.

După prânz am construit acoperișul. Centura am croit-o, dintr-un buștean ce l-am despicat de-a lungul cu drujba. Partea plată a bușteanului am așezat-o pe perete, iar partea rotundă în sus.

Am marcat pe fiecare centură locul unde va veni cate o grindă, apoi cu o bardă am creat o adâncitură, am chertat lemnul, în care să așezăm grinzile, astfel încât să nu fie un punct de contact, ci o suprafață și grinzile să nu se rostogolească.

Am pus grinzi la fiecare 80 cm și după ce am dat pregăurire, am bătut totul în piroane. Ulterior urmează să fixez centura de perete prin intermediul unor tije metalice de 1m care să treacă prin centură si 1m prin perete pe verticală.

Cum suntem la „roșu”, cu construcția fiind necesar să mai umplu spatiul dintre grinzi, pentru moment nu am pus scandură decât temporar, cât să putem așeza prelata peste, căci în săptămâna ce urmează o să tot plouă.

Am făcut însă nefăcutul. Într-o săptămână am reușit să transformăm o groapă plină de noroi, într-o construcție cu fundație, pereți, ușă și acopetiș. Studenții s-au mobilizat și prin noroi, ploaie,dureri de spate, frig și caniculă au ridicat ceva extraordinar.

Peretele dinspre deal pe care îl tratăm cu respectCitește și celelalte articole despre construirea beciului îngropat:
Pregătirea terenului
Ziua 1 – săparea fundației
Ziua 2 – fundatia de piatra
Ziua 3 – saci umpluți cu piatră și ușa
Ziua 4 și 5 – saci umpluți cu pamant
Bugetul pentru materiale
Impresii
Concluzii

---

Proiect realizat în cadrul programului „Student Născut din Țărână„