La începuturi omul nu și-a construit adăposturi ci a găsit elemente naturale care să îl protejeze de ploaie, vânt și frig. La început a folosit peșteri sau au săpat vizuini precum o făceau șia nimalele. Între timp am evoluat și am ajuns să ne construim case în cele mai diverse locuri de pe pământ și din cele mai diverse materiale. Deși nu îmi propun să revin la un statut preistoric, există și avantaje la modul în care oamenii preistorici se adăposteau, avantaje pe care intenționez să le exploatez în proiectul casei mele.

Protejat de vânt
Curenții de aer sunt poate cel mai mare factor în evaluarea eficienței energetice a unei construcții. Prin convecție iarna pereții exteriori, de mari dimensiuni, sunt expuși la vânt și puțin câte puțin pierd căldură. O construcție peste care vântul trece expune către exterior o suprafață mult mai mică deci diminuează pierderile de căldură.

Masă termică
Ai auzit cu siguranță de izolație termică, care este precum o haină groasă peste o casă. Totuși această izolație termică împiedică pierderea de căldură dar o înmagazinează. Pentru a stoca căldură ai nevoie de masă termică adică de un material care să acumuleze energie și care la momentul potrivit să îl elibereze. Și cu cât acest material este mai gros cu atât mai bine. Aici intervine pământul în care, și sub care, casa va fi construită. Această masă termică va ține casa rece vara și caldă iarna. Vara va dura mult până acumulează energie astfel încât în casă nu va fi cald. Iarna odată încălzită casăa pereții vor emana încet căldura înapoi spre interior. O astfel de casă este similară cu casa de cărămidă a bunicii, însă în loc să folosești pământ ars vei folosi pământul ca atare, iar peretele în loc sa aibă 50cm va avea metri.

Temperaturi constante
Pământul are o temperatură constantă sub adâncimea de îngheț datorită masei termice și inerției termice de care vorbeam mai devreme. Astfel printru-un sistem pasiv de ventilație, vara de la 35 de grade o să obținem la interior printr-un sistem de tuburi subterane aer de probabil 20 grade celsius, iar iarna probabil un aer de 5 grade celsius când afară vor fi -20 grade celsius. De aceea consumul de energie pentru răcirea sau încălzirea aportului de aer proaspăt va fi mult mai mic.

Impact minim asupra mediului
O casă este deobicei un element care rănește locul, răpește o bucată de pământ pe care putea crește iarbă și multe alte creaturi. Construind o casă sub pământ îți oferi și ție adăpostul necesar dar redai înapoi naturii locul. Astfel cu minim de efort ai și casă, și participi și la menținerea și poate îmbunătățirea biodiversității mediului înconjurător.

Acum natural te vei întreba de ce nu își face toată lumea casă în pământ. Ignorând motive de orgoliu, căci cine va vedea vila ta de 200 mp dacă este sub pământ, există și riscuri care cu atenție sper să le gestionez corect.

Apă și umiditate
Cum sapi în pământ orice ape subterane pot urca până la tine, și orice ape din ploaie, zăpadă sau care se scurg de la deal pot ajunge în pereții și casa ta și pot determina mucegaiuri sau inundații. Astfel va fi necesară o atentă hidroizolare și drenare a apelor perimetrale și din deal.

Lumină
Cum cea mai mare parte a casei este îngropată există riscul de a avea o casă întunecată. Este sigur ultimul lucru pe care mi-l doresc, de aceea modul de amplasare al curților de lumină și orientarea suprafețelor vitrate va fi extrem de importantă.

Aer proaspăt
Cum ferestrele cel mai probabil vor fi în totalitate sub nivelul pământului aportul de aer proaspăt va fi dificil. De aceea cum am menționat și mai sus voi folosi un sistem de ventilație pasiv bazat pe diferență de presiune și tuburi de ventilație subterane care vor aduce aer proaspăt la temperatura și umiditatea pământului.